Draga mea ștrumfilincă,
Parcă ieri îți scriam, plină de emoție, scrisoarea cu ocazia împlinirii primului tău anișor. Nu știu când a trecut peste noi încă un an, însă s-au schimbat atât de multe în viețile noastre!
Tu te-ai făcut fetiță mare, cu o responsabilitate pe măsură: aceea de a fi soră mai mare. M-am simțit vinovată în primele zile după ce ne-am întors de la maternitate cu fratele tău: vedeam că îți este greu să îți găsești locul în noua noastră lume și mi se părea că ți-am distrus universul. Au fost zile grele, au curs lacrimi de-ale tale si de-ale mele, chiar și de-ale noastre, plângând amândouă, ținându-ne în brațe. Apoi, încet-încet, am reușit să trecem peste. Tu mi-ai arătat cât de iubitoare poți fi și cât de repede ai iertat faptul că de acum veți împărți atenția noastră între voi. Ceea ce nu știi încă, deși sunt convinsă că o simți, este că ai câștigat un prieten pe viață, un partener de joacă pentru toată copilăria, un confident pentru adolescență și un sprijin pentru maturitate.
Te privesc cum dormi în timp ce scriu aceste rânduri și te văd perfectă: frumoasă, dulce, inocentă, a noastră.
Îți mulțumesc pentru că ai avut rabdare cu mine până ce am reușit să intru în ritmul vieții cu doi copii. Uneori, în timp ce îl hrănesc sau îl schimb pe fratele tău, mă simt cumplit de vinovată că tu te joci singură în camera alăturată, însă tu ești cuminte și bună. Uneori, simt că ți-am spus de prea multe ori în ultima vreme: “vin imediat ce termin cu fratele tău!”, “așteaptă puțin!”, “nu pot chiar acum!”.
Nu îmi place că trebuie să îmi împart timpul între voi, însă, deocamdată, sunt copleșită de noul nostru program.
Vezi tu, draga mea ștrumfilincă, când s-a născut fratele tău, inima mea nu și-a împărțit dragostea între voi, ci s-a dublat, să facă mai mult loc, însă nu s-a întâmplat același lucru cu brațele mele sau cu timpul pe care îl avem la dispoziție.
Ești prima noastră născută, pe tine te-am iubit prima și ne-ai avut numai pentru tine în acești aproape doi ani. Să nu îți imaginezi vreodată că nu ai fost de ajuns! Ne-am dorit să ai un frate, să nu fii singură niciodată, să vă aveți unul pe altul chiar și după ce tatăl tău și cu mine nu vom mai fi. Voi doi veți avea o legătură specială, o prietenie nesfârșită, așa cum doar frații pot cunoaște.
Noaptea, când atât tu, cât și fratele și tatăl tău dormiți, stau câteva minute, în liniștea deplină a căminului nostru, și mă gândesc la ziua ce tocmai s-a încheiat, rememorez clipele petrecute împreună și îmi dau seama că încă este foarte greu, însă este perfect, exact cum am visat. Mulțumesc pentru visul pe care îl trăim, cu greutățile, oboseala, orele de somn furate, dușurile în fugă, viața pe repede înainte… Știu că nu veți rămâne mici și vreau să mă bucur de voi și de copilăria voastră, toate celelalte pot aștepta. Voi avea timp si pentru ele.
Progresele pe care le-ai făcut în ultimul an sunt uimitoare: m-ai surprins că știi să numeri după ce am repetat de câteva ori împreună, în joacă, ai învățat culorile, aproape că știi vreo 3 poezii si 2 cântecele, faci conexiuni grozave între ceea ce vorbim și ceea ce vezi în jurul tău, ai o memorie extraordinară, ești atentă și iubitoare. Și da, îți place mult (și când zic mult, nu exagerez deloc!) să vorbești (chiar și în somn!), să cânți și să dansezi! Ești o copilă veselă și senină.
Suntem niște părinți norocoși să te avem și, datorită ție, suntem niște părinți mai buni (și mai experimentați!) pentru fratele tău.
Și da, micuța mea ștrumfilincă, mi se pare un dar ceresc să fii copila mea, o versiunea mai mică a mea alături de care să mă bucur în aventura de a fi mamă, alături de care să mă joc cu păpușile, să îți împletesc codițe, să mănânc mâncare imaginară și să hrănim prieteni neînsuflețiți.
Te dezvolți, te răzvrătești, înveți, greșești și, de cele mai multe ori, nu este deloc ușor să ajungem la un consens. Evoluezi pe zi ce trece, ai, în trupul tău mic, o personalitate uriașă. Uneori și o încăpățânare pe măsură, dar cred că îți va folosi în viață să fii hotărâtă și să spui răspicat ce îți dorești.
Ai o bucurie contagioasă care umple casa și inimile noastre de fericire, zi după zi. Vei fi un model minunat pentru fratele tău și vei avea multe lucruri să îl înveți! Sunt mândră de tine.
La sfârșitul unei zile lungi, în care mă împart între plimbare, parc, cumpărături, gătit, treburi casnice, jocuri, eventuale divergențe, schimbat de scutece și alte provocări ale vieții de mamă de doi copii mici, să te țin în brațe până adormi, să îți simt respirația liniștită, mirosul dulce si corpul tău mic lipit în brațele mele, este cea mai bună răsplată.
Brațele tale în jurul gâtului meu, mânuțele tale mici mângâindu-mi fața, ochii tăi curioși privindu-mă, urmărindu-mă pentru ca apoi să imiți ceea ce fac, pupicii tăi zgomotoși și, uneori, puțin lipicioși sunt cadouri pe care le primesc zi de zi și pentru care, de multe ori, nu realizez cât sunt de norocoasă. Îmi cer iertare pentru că, uneori, în graba de a le face “pe toate” uit să mă opresc și să îți acord toată atenția pe care o meriți. Dar sunt zile în care prefer să mai las vasele nespălate încă o oră, dar să colorăm sau să dansăm împreună și ar trebui să fac asta mai des!
Să îți fiu mamă este o binecuvântare. Îți mulțumesc pentru toate cele pe care le-am învățat avându-te. Te iubesc, micuța mea!
La mulți ani!