Prima mea rețetă făcută vreodată a fost salamul de biscuiți, așa că merita un loc de cinste pe blog. Cred că aveam cam 11-12 ani și eram, bineînțeles, în vacanță la Tiulica. Ca o paranteză, cred că toți am strâns amintiri minunate în curtea bunicii. Mâncarea ei avea gust de copilărie și reprezintă astăzi un etalon pentru ceea ce numesc eu un preparat gustos.
Revenind, rețeta de salam de biscuiți am învățat-o urmărind-o atent pe bunica mea, apoi am pus-o în practică sub supravegherea ei. Și mi-a ieșit din prima! Este o rețetă simplă, pe care o puteți prepara împreună cu copiii.
Cred că am mai bine de 10 ani de când nu am mai făcut salam de biscuiți. Am testat tot felul de dulciuri, care mai de care mai fandosite, dar am uitat de acest desert. Zilele trecute mă gândeam că am rahat rămas de la cozonac și îi căutam o întrebuințare. Așa încep rețetele la mine: de la un ingredient sau o poftă. Și, uite așa, am ajuns la salamul de biscuiți.
Nu vă mai țin de vorbă, trecem la rețetă!
Print
INGREDIENTE
250 g biscuiți populari;
125 ml lapte;
75 g unt;
50 g zahăr;
1 lingură mare de cacao;
1 linguriță de rom;
150 g “umplutură” (nuci, alune, stafide, merișoare, ciocolată neagră, bucățele de rahat, etc).
Am mărunțit biscuiții cu mâna (eu îi prefer bucăți măricele, arată mai frumos în salam), apoi am pus într-o crăticioară laptele, lingura de cacao, romul, untul și zahărul, până au dat semne de fierbere. Am stins focul, am adăugat biscuiții mărunțiți în crăticioară și am amestecat bine de tot, până ce biscuiții au absorbit tot sosul și s-au acoperit uniform. Am adăugat umplutura: 2 linguri de alune de pădure mărunțite, 3-4 cuburi de rahat tăiate mărunt, o lingură de merișoare, 1 lingură de picături de ciocolată și nuci tăiate grosier, după care am amestecat din nou. Aici aveți mână liberă să folosiți orice vă place, ies bun tare și cu fructe confiate (prune, caise), fistic, caju, etc.
Am lăsat compoziția în repaos cam 5 minute.
Am pregătit o bucată de folie alimentară pe care am presărat alune mărunțite. Dacă nu aveți alune sau nu vă plac, puteți folosi fulgi de cocos sau îl lăsați ca atare. Peste alune am pus compoziția, am dat formă de salam și a strâns cât mai tare cu ajutorul foliei. Am închis capetele și am dat la frigider peste noapte, pentru ca aromele să se întrepătrundă.
Încă din copilărie, acesta era cel mai greu pas: să stea în frigider. Dar vă spun și vouă ce îmi spunea mie mama Tia: luați de gustați compoziția înainte de a rula salamul, eventual mai lingeți castronul, dar de salam nu vă atingeți până a doua zi!
Sper să testați rețeta de salam de biscuiți și să vă amintiți de deserturile copilăriei. Voi ce alte deserturi de suflet aveți?
Poftă bună!
