Nu aveam deserturi sofisticate în copilărie, ci ni se ofereau dulciurile “clasice”: chec, clătite, orez cu lapte, plăcinte, negresă, faguri, nuci, ruladă, gogoși, salam de biscuiți, etc. Sigur vi le amintiți și voi cu drag. Doamne, cât de bune erau și ce fel pândeam cuptorul până se coceau, ce fel ne mai pârleam limbile pentru că eram prea nerăbdători…! Gogoși fac rar, că deh!, au multe calorii și nu este cea mai sănătoasă alegere în materie de desert, dar măcar o dată pe an, merită să ne facem pofta!
Împreună cu Pambac, am gătit astăzi o rețetă clasică, tradițională și iubită de cei mici, dar și de cei mari: gogoșile copilăriei! Aromate, pudrate din belșug cu zahăr și cu interior “găuros”, întocmai cum îi stă bine unei gogoși adevărate!
Pentru cele mai bune rezultate și un gust exact ca acela din copilărie, vă recomand să folosiți făina Pambac tip 000, o făină autentică și cu tradiție!
Print
INGREDIENTE (20-25 de bucăți)
250 g făină Pambac tip 000;
165 ml lapte;
1 lingură de unt topit/ulei;
1 lingură de zahăr;
1 lingură de coajă rasă de lămâie și portocală;
1 gălbenuș;
1 lingură de extract de vanilie;
5 g de drojdie;
Ulei pentru prăjit;
Zahăr pudră, gen, cremă de ciocolată, etc, pentru servire.
După cum procedez cu toate aluaturile (până voi lua un mixer planetar), am pus în cuva mașinii de pâine: laptele călduț, drojdia, zahărul și o lingură de făină. Am lăsat acest amestec vreo 5 minute, să se activeze drojdia, apoi am adăugat restul ingredientelor și am setat programul de frământare. Am frământat aluatul cam 15 minute, apoi l-am transferat într-un bol uns cu ulei și l-am lăsat la dospit cam 40-45 de minute.
Pe o planșetă, am presărat făină, am întins o foaie de aproximativ 1,5 cm și am decupat gogoșele cu o formă. (Am avut și ajutor la acest pas!) Gogoșile formate le-am lăsat încă vreo 15 minute să dospească, înainte de a le prăji.
Din ingredientele aceste ies cam 25 de bucăți micuțe. Dacâ sunteți mai mulți mâncăcioși, dublați sau triplați cantitățile, în funcție de nevoi! Nouă ne ajung că nu ne plac gogoșile de pe o zi pe alta, ba chiar dăm și la vecini!
Am încins o tigaie cu ulei (mult, baie de ulei, altfel gogoșile se îmbibă și devin grețoase!) și le-am prăjit, la foc mic. Fiind micuțe și dolofane, ele se întorc singure, dar dacă nu o fac, întoarceți-le cu ajutorul unei spatule.
Am scos gogoșile pe prosoape de hârtie pentru a absorbi excesul de ulei, apoi le-am transferat într-un bol și le-am pudrat cu zahăr din belșug. Pudrarea se face cât gogoșile sunt fierbinți pentru ca zahărul să adere.
Noi le-am servit simple, dar le puteți umple cu gem sau cremă de ciocolată, după placul vostru!
Poftă bună!
[…] Gogoșile fac parte, fără doar și poate, din tradițiile noastre culinare. Am crescut cu gogoși, ne-am murdărit de zahăr pudră, le-am servit cu mare bucurie pe ulița copilăriei împreună cu prietenii de joacă, le știm mirosul, aromele și gustul pe de rost. […]
[…] Astăzi vă las rețeta bunicii cu care ne încânta zilele toride de vară sau diminețile de iarnă, din ingrediente pe care le aveți în casă, fără drojdie și fără timpi de dospire. Aceste gogoși sunt cunoscute și sub numele de “gogoși cu lingura”. Pe site găsiți și variante dietetice de gogoși coapte, cât și rețeta clasică de gogoși dospite. […]