De când am găsit la Lidl quark low fat, sunt cumpărătoare fidelă. Îmi plac atât cele cu arome de fructe, cât și cel de vanilie, dar mai ales varianta natur pe care o pot folosi în multe feluri: de la plăcinte, la cremă de brânză, tort, cheesecake, sandwich-uri și multe alte preparate. Este o specialitate de brânză low fat, dar bogată în proteine și cu conținut redus de calorii, deci perfectă pentru cei care sunt atenți la controlul kilogramelor, care mă îndeamnă mereu să o folosesc!
Rețeta să nu vă imaginați că este dietetică, întrucât gogoșile sunt prăjite în baie de ulei, dar au gustul exact ca al papanașilor românești, deși ea este, la origine, un desert nemțesc, iar, din când în când, merităm câte un răsfăț. Noi le-am servit la micul dejun, după preferințe: simple, pudrate cu zahăr sau cu iaurt și dulceață.
Rețeta este super simplă, iar în aproximativ 15 minute puteți avea gogoșelele numai bune de mâncat. Am folosit pentru preparare făină Pambac tip 000, care, după cum bine știți, este făina mea preferată, pe care o recomand cu mare drag pentru reușite sigure în bucătărie.
Din ingredientele de mai jos vă vor ieși 10-12 bucăți de gogoși cu exteriorul crocant și interior pufos, absolut irezistibile!
Print
INGREDIENTE
150 g făină Pambac;
150 g quark natur;
1 ou mare;
50 g zahăr;
1 plic zahăr vanilat;
1/2 linguriță coajă de citrice;
1/2 linguriță cardamom;
5 g praf de copt;
Un praf de sare.
- Extra:
500 ml ulei pentru prăjit;
Zahăr pudră pentru ornat; (opțional)
Într-un bol am pus toate ingredientele, iar într-o oală de fontă am pus uleiul la încins. Am amestecat ingredientele până ce făina s-a încorporat, (cu mâna sau spatula, cum vă vine bine!), am obținut un aluat molcuț și ușor lipicios, nu adăugați făină în plus, altfel gogoșile vor ieși tari! Am format bile din aluat, vreo 10 mi-au ieșit mie, și le-am scufundat în ulei încins, prăjindu-le la foc mediu spre mic, până se rumenesc bine de tot.
Am prăjit câte 3-4 bucăți deodată, fără a le înghesui. Le-am scos pe un șervet absorbant, să se scurgă excesul de ulei, apoi le-am pudrat cu zahăr și le-am servit calde. Pe toate! Nu știu cum se păstrează reci, despre a doua zi nici nu mai pomenesc, pentru că nu rămân niciodată nemâncate. E drept, le fac foarte rar și nu apucăm să ne plictisim de ele. Și nici nu fac porții mari, întrucât prefer să le savurăm cu măsură, proaspete!
Sper să le încercați și să vă placă!
Poftă bună!